Se apropie vara cu pasi marunti si nesiguri. Luna mai se anunta plina plina, in fiecare wkd avem ceva de facut. Gasim unul, in mai, dedicat tinerilor award-isti, nerabdatori sa plece in aventura, sectiunea din program cea mai asteptata dintre toate. Sedintele tehnice au fost utile, fiecare stie ce are de facut, Irina si Florin se pregatesc temeinic, Tavi si Narcisa vin mereu cu ale idei, Max e precis ca un ceas doar sa gaseasca timpul necesar, eu am imaginea de ansamblu. Se anunta ploi, pregatim planul B – copiii sunt entuziasti, nici macar ploaia de la ora 6 dimineata nu ii sperie.

Impreuna cu Narcisa,colega mea de suferinta, pasim in pas alert spre Izvor. Cabana Izvorul Muntelui pare neincapatoare, zumzet si voie buna, o movila de bagaje in hol – tropote pe scarile de lemn scartaind, pana la urma toata lumea isi gaseste locul, doar adultii se mai plimba dintr-o camera in alta, nehotarati. Tinerii de la asociatia Next Generation Capital sunt insotiti de doamna Felicia si Kendra, cu totii nerabdatori si curiosi de ce urmeaza :).
Mic dejun, ajustare echipament si ceva rugaciuni sa se opreasca robinetul cerului, toarna cu galeata...Max lucreaza de zor la prezentare, Roxana citeste, Irina se organizeaza, dupa ceva nopti lucrate...noi plecam in traseu – care incepe cu vizitarea Centrului de informare turistica. Cu harta in mana si cu indicatiile lui Tavi purcedem – astazi spre Zaruri, la Cascada Cailor, pe drumul boilor, pana in Lutul Rosu, inainte de Polita cu crini, pe “drumul lui Gavrila”, alias scurtaturi spre cabana Falon - pe carari neumblate si fara o destinatie precisa – invatam orientare, reguli de comportament pe munte, povestim din exeprientele pe care le avem, facem planuri..s-a oprit ploaia, dar plang copacii, iarba e uda, dar vremea e excelenta pentru mers. O ceata inselatoare se prelinge printre crengi..fotografii, pauze de respiratie, ritmuri diferite, exersam rabdarea si invatam lucruri noi. O data ajunsi la intersectia cu Lutu Rosu ne despartim in 2 grupuri, eu cobor cu doamnele la cabana, tinerii abia s-au incalzit, ar fi in stare sa ajunga si la Dochia.


Au ajuns si ceilalti colegi, ne pregatim pt atelierele de dupa amiaza. Cabana se umple cu voci cristaline, parca zdrangane si o chitara undeva la mansarda.
Atelierul de orientare cu harta si busola - Max preia fraiele si ne lamureste cum e cu punctele cardinale, azimutul si orientarea in teren – tinerii se vor convinge la un moment dat oricum ca terenul bate harta :).
Pregatirea echipamentului necesar in drumetie umple sala cu diverse obiecte de diverse forme – corturi, saci de dormit, saci cu haine, bete, oale, primus-uri si alte surse de foc, echipament de alpinism etc. Ne amintim rapid de prezentarea impresionanta a lui Ionut. Si de importanta de a fi bine pregatit si echipat…

Echipament de grup si individual – tinerii se apropie si studiaza, fac proba rucsacului care sta sau nu sta in picioare – in spate, nu mai pare asa simplu sa-l cari...poate pe munte va fi mai usor, cine stie ?! Intre timp, dupa ce le-a captat atentia, Florin le pregateste si un ceai…- e bine, interesul creste, se inmultesc si intrebarile. Pauza de reorganizare – a reinceput ploaaia – o parte din noi pleaca in traseul de noapte mult discutat, desi pe Ceahlau este zapada.

Tinerii pleaca in orientarea amuzanta ticluita de Tavi – sunt indicii ascunse in padurea de puieti, niste cuvinte alese oarecum aleatoriu (haiduc, supozitor, stomatolog, vaza, tablou, compromis) pe care le vor folosi ulterior in cultural – pe baza lor vor intocmi o poveste, o poezie sau un cantec...haioase cum altfel !

Miscarea le prinde bine, sunt veseli si hotarati, rasuna padurea de rasete si comentarii printre dinti la adresa organizatorilor - la un moment dat, gratie lui Tavi, ajungem si noi sa orbecaim prin padure dupa biletele inspirationale...comentam si noi, cum sa pleci in traseu fara frontala ?!
Cina mult asteptata e prilej de veselie pt copii, prilej de respiro pt noi – suntem impreuna, zambim si schimbam impresii - e momentul Acela care-mi incalzeste sufletul pt ca stiu ca pe oamenii astia ma pot baza indiferent ce e de facut...sunt langa mine si e alegerea lor sa fie aici – e bine si va mai fi.
La ora cand te-ai astepta sa mergem la somn, incepe culturalul – asezati in cerc, tinerii freamata de nerabdare, au ciorne, au repetat deja in echipe - noi suntem spectatori si curiosi pana incepe Ioana sa anime atmosfera...apoi nu ne mai putem opri din ras...jocuri, cantece, poezioare si o sceneta savuroasa….tarziu in noapte, Gabi ne demonstreaza cate a invatat din noiembrie pana acum, canta neobosit cantece noi si frumoase.

Duminica incepe alene cu un mic dejun simplu si cafeaua savurata in echipa. Prietenii de la Maia Outdoor vin sa-si prezinte oferta de echipament necesar si obligatoriu pentru o drumetie in siguranta. Centrul de informare turistica se dovedeste neincapator – vremea se indreapta dupa sufletul nostru. Discutiile despre ceea ce inseamna si presupune Aventura se prelungesc pana la pranz, intrebari variate si situatii imaginare ne starnesc rasul dar ne si provoaca sa cautam solutii – pentru ca Award inseamna si distractie. Deja se contureaza echipele si se anunta primele calatorii de antrenament. Avem de treaba :). Flori coboara din Ceahlau cu grupul de copii care a trecut cu bine de excursia de calificare pe o vreme cainoasa de iarna, desi e Florar...

Urmeaza poza de grup, imbratisarile si despartirea – cu promisiune ca ne vom revedea in curand, fie pe munte...fie la treaba :). (Gianina P.)
